TARA ARDE SI ARD SE PIAPTANA

Romania este asa cum este: saraca, nu prea educata, cu o usoara predispozitie spre manele si mititei la marginea padurii, usor influentabila din afara sau de cei care detin bani si putere, cu o cultura si o istorie care ne plaseza exact acolo unde suntem: in Balcani adica la jumatatea drumului intre Berlin si Baku din Azerbadjan. Politicienii nu au cum sa recunoasca acest lucru, inclusiv cei bine intentionati din motive lesne de inteles. Publicul educat sau nu, canta aria nationalismului prafuit sub diverse aranjamente stilistice dar cu continut identic in fond. De la imnul „noi suntem romani”  la „stiati ca Palade era roman iar Ionesco visa in romaneste?” distanta e mai scurta decat credem. Nu este de mirare ca in acest context, Dan Diaconescu sau Becali sunt modele economice „viabile” de urmat iar Ponta sau Antonescu modele politice de votat. Voiculescu a intrat deja in categoria semi-zeilor, bancherul Weis din filmul „In Time”, care poate controla tot fara sa pateasca ceva, despre care nu vorbeste nimeni aproape dintr-o frica mistica. Cum sa-ti dea prin cap in aceste conditii sa-i opui un candidat cu handicap fizic, nevinovat, sarac, nestiut de nimeni? In Suedia impactul de imagine asupra publicului poate ca ar functiona dar in tara lui Dorel este un anacronism. Li se pare celor „de bine” ca pieptul gol al unor oameni nepatati pus in bataia rachetelor cu raza lunga de actiune si multiple focoase nucleare ale varanienilor, mazaricilor, dragnienilor, fenechienilor si alti asemeni kingonieni, poate avea efecte mediatice scontate? De fapt care media? A mai ramas vreuna cu tunurile pe „ei” pe klingonieni, la fel cum ei stau cu tunurile pe „noi” de dimineata pana seara? Faicebukul si Tuiteru, unde aceeasi mana de oameni isi imparte aceleasi  glumite si sperante ca maine se destrama USL-ul? In Romania conteaza daca ai Ferrari nu scaun cu rotile se pare ca asta nu inteleg cei din ARD !

Ei acum vine dilema, daca cei „bine intentionati” stiu cum sta treaba si vor sa schimbe starea de fapt, daca sunt mai destepti, mai educati, mai bine plasati in jocul de sah decat „ceilalti” avand si sprijinul lumii civilizate pe deasupra, atunci de ce esueaza atat de lamentabil in ceea ce fac? Un om simplu la minte precum Diaconescu (cel putin asa suntem lasati sa credem) a realizat imediat ca daca Ponta i-a „tras-o” -pe romaneste- in afacerea Oltchim (vorba vine, s-a plasat singur in postura de pacalit, dar pentru popor el pozeaza in victima), e cazul sa i-o traga si el lui Ponta cu aceleasi mijloace: adica sa candideze in acelasi loc cu el si sa debiteze aceleasi populisme electorale de care este capabil plagiatorul. Credeti ca pe popor il va interesa lupta inegala dintre Voiculescu si Iulian Craciun sau mai degraba lupta dintre Ponta si Diaconescu duelul marilor mincinosi ai neamului ? Mi se pare un joc din care adevarata opozitie de dreapta nu castiga nimic si in plus nu intelege mai nimic sub acoperirea „noi nu suntem la fel, altfel cu ce ne-am deosebi de ei?” Pai raspunsul e simplu:

Pana si tristul, filozoful, intelectualul Constantinescu dupa ce a declarat ca l-a invins „sistemul”, acesta, „sistemul” adica, l-a facut sa treaca cu arme si bagaje de partea lui...L-a cumparat adica. De regele Mihai  atat de asteptat de unii, dar aflat la al doilea mezat in cariera lui nu mai vorbim...Poporul alege un sistem (cu toata conotatia lui puternic negativa) care sa fie oglinda aspiratiilor sale nu foarte inalte din punct de vedere moral la nivel colectiv caci am vazut cam care-i tara si unde se afla. Poporul alege pe cel de care se simte manipulat mai bine, care il minte mai frumos  si intr-un pachet mai bine ambalat, in general poporul alege pe cel care COMUNICA mai bine, mai constant atat pre cat si post electoral. Ce face mai apoi ca politician aproape ca nu conteaza.  98% din popor crede ca parlamentul este o institutie cu imagine negativa si totusi  ii voteaza mai degraba pe cei care aduc acolo circ in loc de paine. Oare de ce nu intelege ARD-ul ca avand in fata un adversar puternic, de sorginte mafiota, legat de principiul o mana spala pe alta dar cu strategie bine conturata, solida, cu bataie lunga trebuie sa lupte cu aceleasi arme, pentru ca intr-un razboi armele sunt cele care conteaza, mai apoi vin principiile. Exista o mana de puristi care asteapta un nou Mesia in politica romaneasca, un nou ins providential care sa le coaguleze sperantele. Pai sa vedem: ar fi putut fi Ungureanu dar cu 3-4 liste de la RAPPS  i-au inchis gura rapid nici nu s-au deranjat prea tare cu timpii de „antena” alocati, ai putea fi tu cititorule dar vei avea aceeasi soarta, ar putea fi Sfanta Fecioara dar mi-e teama ca nu va mai fi fecioara daca pune Gadea cizmele pe ea. Ar fi putut fi Neamtu dar e prea mic ca sa deranjeze, Blaga, prea de-al lor, Papahagi, Baconski vin dintr-un film cu intelectuali pe care nu-l intelege nimeni. Poporul in schimb il intelege perfect pe Ponta care si-a falsificat o diploma ca sa faca cariera, pe Antonescu care chiuleste in forul suprem al democratiei ca sa traga un pocheras  in famiglie, pe Beeecali care asorteza perfect oaia cu costumul de pe Saville Row, pe Diaconescu care da 20,000 de parai doar daca il voteaza 100% din alegatori. Poporul l-a inteles odata perfect si pe Traian Basescu –inamicul public numarul 1 - un om literalmente din popor, care a vorbit pe intelesul tuturor, a si promis fara acoperire asa cum spuneam ca ii sta bine unui politician, in general a reusit sa comunice fara ca marile trusturi de presa sa-i cenzureze mesajul. Si care la momentul oportun a lovit...nu in pensii si bugetari ci in interesele lor ale celor care erau in spatele politicienilor, al presei, al banului ilegal. Si din acel moment s-a rupt filmul. La propriu. Toata presa mare din Romania i-a intors spatele lui Basescu si partidului din care s-ar mai putea naste altii ca el iar mesajele acestora nu au mai COMUNICAT nimic catre public, catre popor. Udrea, Anastase, Boc au fost niste paie care au aprins focul si mai tare. Inca o data, unde s-a gresit? Si mai ales unde se greseste in continuare ? Strategia de comunicare este pe de-o parte construita pe aceeasi frazeologie pe care o aborda Emil Boc onesta in fond, dar lipsita de oratorie, de combativitate, de adresabilitate la „firul ierbii” (ca sa-l citez pe Mihai Neamtu)  si  la care mai trebuie adaugata si putina perversitate politica de care nu-l vad capabil pe domnul profesor Papahagi. Dar daca vrei sa dai un mesaj care sa ajunga cat mai jos pe scara sociala si nu numai la patura destul de rarefiata a intelectualilor sau a clasei de mijoc anti-USL trebuie sa vorbesti pe intelesul tuturor. Intr-o lume seaca a cifrelor, si in care un om inseamna un vot e mai bine sa sacrifici 1% din superelita intelectuala care te sustine pentru a castiga 10% din popor.

Pe de alta parte, in momentul in care iti ridici toata presa in cap in acelasi timp ai o problema de transmitere a mesajului care nu mai ajunge unde trebuie fara sa fie distorsionat. Nu e nici un secret ca nu poti lupta cu pieptul gol si lui Voiculescu si lui Vantu si lui Ghita si lui Diaconescu si lui Gusa, si lui Teszari  si cui o mai fi pe acolo in fata sau ascuns (bine ca macar Adevarul pana de curand a lui Patriciu s-a tinut de partea buna a baricadei). Nu-i poti baga pe toti in acelasi timp in puscarie chiar daca ne dorim cu toti o justitie independenta care sa –si faca treaba. TOTI au facut magarii cu iz penal, suntem in Romania, Parlamentul e un fel de anexa a Rahovei , presa e a mogulilor cum frumos spunea TB dar daca vrem o Romanie curata trebuie s-o luam incet si cu migala altfel se ajunge la o revolutie a penalilor. O revolutie care este de fapt in plina desfasurare, ne mai ramane speranta sa nu reuseasca.